Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Prezentare locala

      Situata in partea de nord-vest a judetului Dambovita, comuna Malu cu Flori are in componenta satele Malu cu Flori, Capu Coastei, Miclosanii Mici, Miclosanii Mari si Copaceni. Comuna este strabatuta de paralela 45 grade 9’ latitudine nordica si meridianul 25 grade 13’ longitudine estica ceea ce o situeaza la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord.

Scurt istoric al comunei Malu cu Flori

      Valea Dambovitei ce intovaraseste cel mai vechi drum comercial din Tara Romaneasca, ce leaga cetatea de scaun a Targovistei cu cetatea Branului si a Brasovului, paraseste teritoriul judetului Dambovita dupa ce trece prin comuna Malu cu Flori.
      Satele care s-au dezvoltat de-a lungul Dambovitei din cele mai vechi timpuri au devenit astazi centre in care pulseaza intens o viata noua. Printre aceste minunate asezari se numara si comuna Malu cu Flori, comuna ce apartine de judetul Dambovita din anul 1968.
      Denumirea actuala a comunei, legendar dateaza din anul 1900, denumire data probabil dupa tufele de liliac ce se gasesc pe malul drept al Dambovitei in apropierea unui popas.

  • Este compusa din cinci sate si anume:
  • Malu cu Flori - resedinta de comuna
  • Miclosenii Mici
  • Capu Coastei
  • Copaceni
  • Miclosanii Mari

      Este constituita comuna din anul 1910 dar nu a a functionat in actuala componenta toata aceasta perioada.
      Pana in anul 1910 satul Malu cu Flori a apartinut de comuna Laicai, judetul Muscel, Plosel Argesei sub denumirea de Runceasa (Lahovari I.G. – 1901 pagina 433), Satul Capu Coastei apartine de actuala comuna numai din anul 1950 inainte apartinand de comuna Cenenea, judetul Dambovita.

  •      Comuna Miclosani (Lahovari I.G. - 1901 pagina 429) este comuna de sine statatoare pana in anul 1910. De comuna Miclosani au apartinut satele:
  • Miclosenii Mici
  • Miclosanii Mari
  • Copaceni
  • Meisoare
  • Neculaesti

      Ultimele – Meisoare si Neculaesti (azi Varfureni) apartin de comuna Pucheni, judetul Dambovita.
      In anul 1910 datorita conditiilor economice influente de pe acea vreme satul Malu cu Flori se uneste cu comuna Miclosani (fosta comuna) si formeaza comuna Malu cu Flori cu resedinta in Malu cu Flori, aceasta unire a celor doua sate dureaza pana in anul 1922 cand teritoriul comunei Malu cu Flori este impartit astfel: malul stang al raului Dambovita apartinea de comuna Miclosani, malul drept al raului de comuna Malu cu Flori, iar partea sudica a comunei pe ambele maluri de comuna Gemenea.
      Aceasta impartire se mentine pana in anul 1950 cand cele doua maluri ale raului Dambovita se unesc formand comuna Malu cu Flori la care se adauga satul Capu Coastei.
      In anul 1968 s-a efectuat o noua impartire administrativ-teritoriala a tarii astfel componenta comunei nu se modifica insa ea va apartine judetului Dambovita, pana atunci apartinand judetului Muscel.

Geologia depresiunii Malu cu Flori

      Structural teritoriul comunei Malu cu Flori apartine Panzei de Teleajen (sau a flisului curbicortical) unitate structurala aflata peste Unitatea de Macla si care prezinta o tectonica plicativa mai acuzata decat Unitatea de Babu, aciidentata de falii longitudinale.
      Structura plicativa si rupturala a acestei unitati este datorata diastrofismului subhercinic.
      Unele accidente rupturale au luat nastere mult mai tarziu in timpul unei faze post-paleogene, probabil aceeasi faza intra-miocena in cursul caruia a fost reactivata incalecarea panzei flisului curbicortical peste Unitatea de Macla.
      Paleogenul este reprezentat prin eocen si oligocen.
      Eocenul este larg raspandit in zona studiata sub faciesul de Sotrile, cu grosime intre 500-1000 m si este constituita din gresii calcaroase, in lespezi si placi, marne cenusii sistoase si argile cenusii verzui, marne calcaroase de culoare galbui – alburii, marne calcaroase, rar gresii calcaroase.
      Aceste depozite intra in constitutia geologica a culmilor deluroase din zona, iar prin alterarea acestora, provocata de actiunea factorilor climatici au luat nastere depozitele deluvial – coluviale

      Datorita pantelor accentuate a formelor deluroase si a actiunilor numeroaselor vai torentiale, materialul deluvial – coluvial depus pe versanti devine instabil, provocand numeroase alunecari de teren.
      Cuaternarul constituie depozitele aluvionare ale raului Dambovita, retelei hidrografice secundare si depozitele de panta deluvial – coluviale.
      La sud de comuna Malu cu Flori (satul Capu Coastei) se contureaza pleistocenul inferior ce constituie terasa inalta a raului Dambovita, iar la scara regionala formeaza unitatea geomorfologica a Piemontului Candesti.
      Litologic constituie faciesul Stratelor de Candesti ce reprezinta o alternanta de pietrisuri si argile slabe cutate si uneori slab consolidate.
      In aceeiasi zona se recunoaste un al doilea nivel de terasa ce apartine pleistocenului superior, de asemenea constituita din aluviuni grosiere cu grosimi de 15 – 20 m. acoperite de materialul deluvial prafos argilos.
      Zona terasei inferioare ce insoteste albia majora a raului Dambovita pana la nord de comuna Malu cu Flori uneori cu profil discontinuu este formata din aluviuni grosiere, cu grosimi de 8 – 15 m, ce apartine holocenului superior.
      Albia majora este incastrata relativ sub depozitele terasei inferioare, astfel incat are loc o alimentare continua cu apa a acestora, din apa de suprafata.

      Suprafata totala a comunei este de 2271 ha, din care 551 ha sunt situate in intravilan iar 1721 ha in extravilanul comunei.

  • Comuna Malu cu Flori se invecineaza:
  • la nord cu comuna Pucheni
  • la nord-vest cu comuna Cetateni
  • la vest cu comuna Valeni Dambovita
  • la est cu comuna Barbulet
  • la sud cu comuna Voinesti
  •       Teritoriul depresiunii Malu cu Flori face parte din Subcarpatii de Curbura. Ca zona de interferenta carpato-subcarpatica este alcatuita din succesiunea unor culmi anticlinale si o depresiune sinclinala cu un relief semuit si complex la care contribuie cutarile accentuate si diferentierile litologice. Astfel la est de Dambovita se desprind doua culmi anticlinale si anume:
  • Varful cu Viseni, Carbunaru, alcatuit din alternante de gresii si marne paleogene-eocene.
  • Varful lui Coman-Florea avand inaltimi de 845m.
  • Reteaua hidrografica este dominata de raul Dambovita, care desparte comuna aproximativ in parti egale. Paraurile Valea Larga si Valea Tunului sunt factori de risc natural (pericol de inundare) pentru unele zone din intravilan. Din punct de vedere climatic, zona se caracterizeaza prin urmatoarele valori:
  • temperatura medie anuala a aerului + 8-9 °C
  • temperatura minima absoluta - 22 °C
  • temperatura maxima absoluta + 37.2 °C
  • precipitatii medii anuale 356 mm/mp
  • vanturi dominante NE-SV si NV-SE
  • adancime maxima de inghet 0.85 m

      Teritoriul comunei se incadreaza in zona macroseismica de gradul VIII.
      Principalele drumuri care traverseaza comuna sunt DN 72 A Targoviste-Campulung, DJ 725 Targoviste-Malu cu Flori-Pucheni
      Comuna are legatura directa cu orasele Campulung ce se afla la circa 36 km distanta si municipiul Targoviste (resedinta de judet) ce se afla la circa 37 Km.
      Legaturile intre sate sunt lejere; satele Malu cu Flori si jumatate din satul Capu Coastei sunt contopite pe malul drept al Dambovitei, iar satele Miclosanii Mici, jumatate din Capu Coastei si Copaceni se afla pe malul stang al Dambovita.
      Daca in perioada 1992-2002, conform datelor de la recensaminte, numarul populatiei a fost stabil, in perioada 2002-2006 se inregistreaza o descrestere a populatiei, astfel:

      Diferentierea pe sate componente si sexe.
      Profilul economic este slab dezvoltat.
      Industria este reprezentata de unitatii de productie mici:

  • magazine mixte
  • gatere
  • microferme
  • unitatii de fabricarea alcoolului (tuicii)
  • servicii pentru protectia plantelor.

      Pe teritoriul comunei actioneaza peste 20 de agenti economici (SRL si AF) avand ca principal obiect de activitate comertul.
      Agricultura este prezenta prin ramurile: cultivarea pomilor fructiferi si cresterea animalelor. Comuna nu a beneficiat de lucrari de inbunatatiri funciare (amenajari pentru irigatii, desecarii) Pe teritoriul comunei functioneaza doar doua microferme. Aproape 50% din terenul agricol al comunei este ocupat de livezi.
      Alimentarea cu energie electrica a comunei se face prin intermediul a 5 posturi de transformare, care au capacitatea necesara pentru alimentarea consumatorilor existenti si a unor noi, cu putere mica. Teritoriul comunei este traversat si de o retea de inalta tensiune de 110KV. Lungimea retelei electrice este de 40 Km.
      Alimentarea cu apa potabila a comunei se face in sistem mixt, centralizat, prin reteaua de alimentare construita prin fonduri SAPARD si din fantani de tip rural. Lungimea retelei masoara 28 Km.

      Nu exista in comuna retea de canalizare si retea de distributie a gazelor naturale insa se fac demersurile necesare pentru ca cel tarziu in anul 2008 sa se finalizeze aceste obiective.

      Exista in comuna centrala telefonica digitala (cu capacitatea de 650 de numere) si retea de telefonie mobila in aproximativ toate satele, cu 300 de abonati si 4 cabine stradale. Lungimea retelei este de 8 Km.

      Reteaua de internet s-a extins aproximativ in toate satele.