Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Turism

Turismul, fenomen social si forma de manifestare a umanismului cu profunda semnificatie cultural – educativa, inregistreaza o dezvoltare continua si ascendenta in viata si activitatea sateasca.
Comuna Malu cu Flori, arie de altitudine mjlocie , dar variata in afara de functia sa de baza agricola, poseda mari posibilitati sa devina spatiu rural turistic.
Peisajul, un adevarat caleidoscop, la care aspectul se schimba la fiecare cotitura a vailor, la fiecare popas in urcusul spre varfurilor de panta, amplifica potentialul turistic.
Pozitia sa la marginea Carpatilor cu sei si creste de intersectie relativ inguste generata de o forma recent cutata a reliefului dau o forma foarte variata.
Ridicarea stratelor ca niste pereti verticali sau doar invaluirea lor sub forma unor bombari largi de pe urma carora rezulta o imbinare stransa de abrupturi si pante domoale, de vai inguste ca niste defileuri si vai largi, la care se adauga contributia omului, imprima un peisaj cu posibilitati de valorificare turistica.
Desi in prezent nu avem in comuna nici o unitate de cazare, turistii sunt cazati la casele locuitorilor, de obicei primitori, unde pot beneficia de toate serviciile necesare si unde se reintorc an de an, cei care au un potential financiar mai ridicat si-au consruit aici adevarate vile sau case modeste ce reprezinta refugiul din viata mondena.
Situarea sa pe drumul national 72 A Bucuresti – Targoviste – Campulung – Culoarul Rucar – Bran – Brasov; intr-o zona intens turistica la care se adauga conditiile favorabile de clima, cu un aer pur lipsit de orice surse nocive, Malu cu Flori este vizitata anual de sute de turisti.
S-a ridicat o problema care ar trebui luata in considerare de cele trei comune: Malu cu Flori, Valeni si Cetateni – ce se unesc in punctul Olaru si anume: existenta in acest punct a unui izvor cu un continut bogat de sulf, cu un debit constant si mare, care nu a fost valorificat decat de putini locuitori care foloseau apa contra durerilor reumatice si de ficat, cu bune rezultate, ar fi putut exista aici o frumoasa statiune balneoclimaterica, insa lipsa investitorilor a dus la distrugerea acestui izvor.
Comuna cu conditii de gazduire nu tocmai buna, dar cu potential folcloric si etnografic bogat, constituie in acelasi timp punct de plecare spre numeroase trasee turistice si obiective de interes istorico – monumental.
La extremitatea nordica a comunei Cetateni, vecina cu Malu cu Flori, peste raul Dambovita, pe o stanca greu accesibila se afla schitul rupestru „Cetatuia lui Negru Voda”, construita pe vremea lui Neagoe Basarab in a doua jumatate a secolului al XVI – lea. In spatele schitului sunt resturile unei cetati din Evul Mediu. In schit se gaseste singurul portret al legendarului Negru Voda. Concomitent se pot admira frumusetile defileului Dambovitei sapat in ivirile flisului greso – conglomeratic de sub Coltii Doamnei.
Urmarind marcajul Crucea Albastra care incepe din partea de nord a satului Copaceni in circa 3 ore se poate ajunge la varful Leaota cu numeroase ramificatii: Leaota – Lespezi – Cheile Zanoagei – Cabana – Padina – Varful Omu, sau Leaota – Jigarea – Fundata – Bran – Brasov, sau Leaota – Ghimbov – Rucar.
Pe traseul ce duce pe munti putem admira frumoasa si aprinsa: Rapa Rosie ce incanta ochiul prin culoarea aprinsa a marnei rosii sau padurea de brad „Carbunaru” din nordul satului, eternitatea brazilor atrage vara in special turisti atat din comuna cat si din comunele vecine Pucheni si Cetateni.
De asemeni crucea lui Socal din piatra de Albesti ridicata in amintirea unui ostean al lui Mihai Viteazul care s-a retras la nord de Malu cu Flori (Stoenesti) dupa izbanda de la Calugareni din 1595, contra lui Sinan Pasa, asteptand ajutorul lui Sigismund Batory, principele Transilvaniei, constituie un monument istoric demn de vizitat.
Acestora li se adauga si oferta omului, posibilitatea de relaxare, practicand vanatoarea si mai putin pescuitul sportiv.
Padurile de foioase din jurul comunei, mai ales cele din nord ofera surprize mari in orice anotimp, mai ales toamna.
Bogatia in ierburi suculente, nutreturi, dar mai ales fanete atrag in acest sezon animale ale padurilor ce nu mai pleaca de aici decat iarna sau primavara.
Iepurele, atat de urmarit pentru carnea sa gustoasa, bursucul si vulpea, ofera tot timpul vanatorilor satisfactie.
Nu se poate lasa indiferent nici mistretul, ursul, caprioara, care mai ales toamna formeaza un fond cinegetic valoros, dar care sunt interzise vanatului, fiind protejate prin lege.
In anii urmatori se va reamenaja si moderniza popasul turistic amplasat in centrul comunei, pe drumul national, ce dispune de spatiu de cazare (cinci camere cu zeca paturi), statie de parcare si restaurant, iar daca acum cazarea paote fi asigurata de 25% din gospodarii, in viitor numarul acstora va creste cu siguranta, poate chiar vor apare numeroase pensiuni turistice.